Şi cu Györffy pe extremă… | În 11 fotografii istorice
5 min readCu peste 308 meciuri şi 48 de goluri marcate pentru Steagu’ într-o carieră întinsă de-a lungul a 12 ani (1966-1978), despre dimensiunea personalităţii lui Csaba Györffy vorbesc cel mai bine trei dintre versurile imnului nostru: „Şi cu Györffy pe extremă / Rezolvăm orice problemă! / Rezolvăm orice problemă!”.
La plecarea din această lume a unuia dintre cei mai influenţi stegari ai tuturor timpurilor, vrem să ne amintim şi totodată să vă facem cunoscută cariera lui Csaba Györffy prin 11 fotografii selectate din arhiva noastră – acelaşi număr cu cel pe care l-a purtat mereu pe spatele tricoului.
Chiar dacă stegarii au pierdut turul cu 1-3, au avut totuşi o prestaţie bună, opunând o rezistenţă acerbă până spre final, când au fost nevoiţi să joace în inferioritate numerică. Evoluţia lui Csaba Györffy a fost extrem de apreciată, spaniolii încercând îndelung să-l transfere. Cariera lui avea să continue sub Tâmpa.
Dacă Buţi ar fi ales Barcelona în iarna lui ’66, cu greu ne putem închipui cum ar fi sunat imnul nostru aproape un deceniu mai târziu – sau dacă măcar ar fi existat! – şi probabil că încă am fi evoluat în alb şi albastru.
În ianuarie anul următor…
Meciului cu naţionala Uruguay-ului i-a urmat un alt test, cu Peñarol Montevideo, campioana Americii de Sud, şi la care evolua Albert Spencer, unul dintre cei mai mai buni jucători ai momentului. După meci, câştigat de tricolori cu 1-0, Spencer şi Györffy au făcut schimb de tricouri. Tricoul galben cu dungi negre primit de fiul Cristurului Secuiesc a făcut senzaţia sub Tâmpa şi, ei bine, restul e istorie!
Dacă Espanyol-ul lui Di Stefano a pus ochii pe Györffy şi insistase îndelung pentru serviciile sale, era doar o chestiune de timp până când şi în România cursele şi driblingurile sale aveau să stârnească interes. Steaua Bucureşti intrase pe fir în toamna lui 1967, însă extrema stegară nu voia să audă de aşa ceva. A sărit din duba venită de la Bucureşti pentru a-l „înregimenta” şi, ei bine, restul este iarăşi istorie!
Riscul de a suferi repercusiunile care vin odată cu refuzul de a accepta „oferta” unui club departamental l-a răsplătit pe Csaba Györffy în 1974 cu cea mai mare onoare pe care o poate primi un fotbalist din partea suporterilor: nemurirea.
În acea zi de octombrie a răsunat pentru prima dată în tribunele stadionului nostru cântecul „În oraşul de sub Tâmpa”, care peste ani avea să fie adoptat ca imn oficial al clubului, suporterii readucând în repertoriu versul original „Şi cu Györffy pe extremă” înaintea sezonului 2007-2008. Până atunci, numele celor doi jucători din imn, Pescaru şi Györffy, au fost înlocuite după retragerea acestora din fotbal cu jucătorii stegari în vogă la momentele respective.
După nefasta retrogradare din 1975 Györffy a rămas la club, încercând să pună umărul la revenirea cât mai rapidă a Steagului în prima ligă. După două tentative eşuate, a decis că sosise momentul să agaţe ghetele în cui. Pe 21 mai 1977, în minutul 12 al meciului de acasă cu Dinamo Slatina, a marcat ultimul său gol în galben şi negru. A ieşit din retragere pe finalul anului 1977, îmbrăcând pentru ultima oară tricoul cu numărul 11 într-un derby Tractoru’ – Steagu’ (1-1), pe 1 mai 1978.
S-a dedicat antrenoratului şi, după o perioadă ca secund al echipei mari, a condus spre glorie în 1985 echipa de juniori a FCM-ului.
În prima jumătate a anilor 1990 a asigurat în două rânduri şi interimatul echipei de seniori, în sezoanele 1991-1992 (etapele 9-13) şi 1995-1996 (etapele 19-21).
După ce s-a lăsat şi de meseria de antrenor secund, Csaba Györffy s-a dedicat exclusiv lucrului cu tinerimea oraşului în cadrul centrului de copii şi juniori al clubului, nu puţini fiind puştii care pot spune că au învăţat ceva, fie legat de fotbal, fie de omenie, de la fosta extremă stegară.
Când s-a simţit prea bătrân ca să mai ţină pasul cu agilitatea celor mici, a zis că cel mai bine este să se retragă la reşedinţa lui de pe Castanilor. Inima şi sufletul i-au rămas tot în iarbă din Bartolomeu. „Dacă cineva zicea ceva urât de Steagu’, eram în stare să bag cuţitu’-n ei, domnule!”, încapsula Csaba Györffy în ultimii ani ai vieţii, cu acelaşi dulce accent unguresc, ce a însemnat acest club pentru el.
Măcinat de boală, şi-a rărit tot mai mult apariţiile la stadion şi în viaţa publică. Pe 18 iulie 2017, la doar patru zile după ce suporterii stegari înfiinţaseră noul Steagu’, Csaba Györffy a acceptat să fie preşedintele de onoare al clubului, dând astfel proiectului Steagul Renaşte binecuvântarea sa.
„Să ţineţi Steagu’ sus, măi băieţi!”, a transmis acesta familiei stegare în acea zi. Asta vom face.
Csaba Györffy, 9 iulie 1943 (Cristuru Secuiesc, Harghita) – 18 octombrie 2018 (Braşov)
stegar